Viata nu e un drum verde!
3 participanți
Intrati pe : http://sasu-saku.forumhit.ro/ pentru redirectionare :: Fan Fic :: Fan Ficuri :: Fan Ficuri in desfasurare :: Ficuri Proprii
Pagina 1 din 1
Viata nu e un drum verde!
Scris de Ilinca(Ily) Sam Sept 22, 2012 2:27 pm
M-am gindit sa fac un fic nou cu alte personaje!Sper sa va placa.
Capitolul 1
Doresc sa va povestesc despre o fata. Numele ei este Sofia. Este o adolescenta in virsta de 16 ani. Are parul lung.negru si putin ondulat(ceea ce-I place la nebunie.) iar ochii-ca 2 smaralde pretioase. Nu este inalta si nici prea grasa, exact normala. E buna la inima,harnica,onesta ,stie a tine o prietenie adevarata, dar in ultimul rind si foarte evlavioasa. Dar acesta fiinta daruita cu atitea daruri,a suferit mult,si inca si acum sufera, a perdut cele mai importante personae din viata ei, parintii. Nici acum nu-I vine a crede ca i-a perdut,cu toate ca le-a vazut trupurile parasite de sufletul lor bun si curat. Acum in inima ei totul e intuneric si pustiu, nemaifiind aceeasi adolescenta mereu cu zimbetul larg pe buzele ei moi.
Totul s-a intimplat cind biata fata era la scoala si in sala de curs intra un domn tinar, blond si cu ochii albastri. I-a cerut domnului professor sa o elibereze pentru azi pe Sofia. Fata era nedumerita dar isi lua ghiozdanul si esise,dar nu inaite de a spune un la revedere. Cind esise isi vazu profesorul pe hol asezat pe o banca . Ii spuse sa ramina calma la orice vorba spusa de el. O examina si spuse cu un ton trist:
-Imi pare rau, parintii tai au decedat, condoliante.
Fata holba ochii la dinsul, fiind ca ochii unei caprioare speriate. A inceput a indruga intr-una ca nu poate fi adevarat. El o lua pe fata de umeri, astfel imobilizind-o si spunindu-I sa se linisteasca.
De pe fata fetei au inceput a picura cristale mari si mici. Starea pe care o avea era una de nedescris! Parintii ei nu erau foarte bogati,ambii fiind medici. In timp ce se duceau la service,traversau strada pe locul special. O masina venea cu viteza si nu a avut cind frina ,astfel s-a intimplat tragicul accident de pe o strada din Bucuresti.Tatal sau a decedat pe loc iar mama sa in drum spre spital. Acum aceasta faptura a ramas singura, neavind nici frate,nici sora. Iar ea, neavind pe nimeni a fost nevoita sa plece la orfelinat.Acum, adolescenta, avea citeva personae care ii erau alaturi,facind-o sa mai uite pentru citeva secunde de parintii ei. Dar noaptea fata plingea amarnic in perna ei, facind-o uda, leoarca.
Zilele au inceput sa se scurga rapid, dar Sofia astepta ,ca intr-o zi ,o familie de oameni buni sa vina si s-o adopte. Dar minunea asta nu intirzie pentru dinsa decit 2 luni. Intr-o dimineata racoroasa insotita de prietenul ei vintul,pe data de 10 aprilie cind fata isi perduse si ultima farima de incredere, pe usa orfelinatului se ivi o doamna cu un par ca pana corbului prins intr-un coc lejer . Ochii ii avea negri ca abisul noptii, inalta si slaba, avea nasul mic, iar buzele frumos conturate. Avea pe ea un maiou fara mineci de culoare bleu-marin, blugi pina la genunchi iar in picioare o pereche de pantofi senzationali cu tocul inalt si subtire de culoare bej. Linga ea isi facu aparitia un domn brunet cu ochii ca adincul noptii ,nas mic , buze catifelate. Purta o camasa cu mineca scurta , pantaloni la dunga si o pereche de pantofi de piele intoarsa. In acea clipa femeia care se numea Maria, insotita de sotul ei ,Alexandru, zarind-o cu ochii pe sofia, se indreptara cu pasi marunti dasr grabiti spre ea.
Capitolul 1
Doresc sa va povestesc despre o fata. Numele ei este Sofia. Este o adolescenta in virsta de 16 ani. Are parul lung.negru si putin ondulat(ceea ce-I place la nebunie.) iar ochii-ca 2 smaralde pretioase. Nu este inalta si nici prea grasa, exact normala. E buna la inima,harnica,onesta ,stie a tine o prietenie adevarata, dar in ultimul rind si foarte evlavioasa. Dar acesta fiinta daruita cu atitea daruri,a suferit mult,si inca si acum sufera, a perdut cele mai importante personae din viata ei, parintii. Nici acum nu-I vine a crede ca i-a perdut,cu toate ca le-a vazut trupurile parasite de sufletul lor bun si curat. Acum in inima ei totul e intuneric si pustiu, nemaifiind aceeasi adolescenta mereu cu zimbetul larg pe buzele ei moi.
Totul s-a intimplat cind biata fata era la scoala si in sala de curs intra un domn tinar, blond si cu ochii albastri. I-a cerut domnului professor sa o elibereze pentru azi pe Sofia. Fata era nedumerita dar isi lua ghiozdanul si esise,dar nu inaite de a spune un la revedere. Cind esise isi vazu profesorul pe hol asezat pe o banca . Ii spuse sa ramina calma la orice vorba spusa de el. O examina si spuse cu un ton trist:
-Imi pare rau, parintii tai au decedat, condoliante.
Fata holba ochii la dinsul, fiind ca ochii unei caprioare speriate. A inceput a indruga intr-una ca nu poate fi adevarat. El o lua pe fata de umeri, astfel imobilizind-o si spunindu-I sa se linisteasca.
De pe fata fetei au inceput a picura cristale mari si mici. Starea pe care o avea era una de nedescris! Parintii ei nu erau foarte bogati,ambii fiind medici. In timp ce se duceau la service,traversau strada pe locul special. O masina venea cu viteza si nu a avut cind frina ,astfel s-a intimplat tragicul accident de pe o strada din Bucuresti.Tatal sau a decedat pe loc iar mama sa in drum spre spital. Acum aceasta faptura a ramas singura, neavind nici frate,nici sora. Iar ea, neavind pe nimeni a fost nevoita sa plece la orfelinat.Acum, adolescenta, avea citeva personae care ii erau alaturi,facind-o sa mai uite pentru citeva secunde de parintii ei. Dar noaptea fata plingea amarnic in perna ei, facind-o uda, leoarca.
Zilele au inceput sa se scurga rapid, dar Sofia astepta ,ca intr-o zi ,o familie de oameni buni sa vina si s-o adopte. Dar minunea asta nu intirzie pentru dinsa decit 2 luni. Intr-o dimineata racoroasa insotita de prietenul ei vintul,pe data de 10 aprilie cind fata isi perduse si ultima farima de incredere, pe usa orfelinatului se ivi o doamna cu un par ca pana corbului prins intr-un coc lejer . Ochii ii avea negri ca abisul noptii, inalta si slaba, avea nasul mic, iar buzele frumos conturate. Avea pe ea un maiou fara mineci de culoare bleu-marin, blugi pina la genunchi iar in picioare o pereche de pantofi senzationali cu tocul inalt si subtire de culoare bej. Linga ea isi facu aparitia un domn brunet cu ochii ca adincul noptii ,nas mic , buze catifelate. Purta o camasa cu mineca scurta , pantaloni la dunga si o pereche de pantofi de piele intoarsa. In acea clipa femeia care se numea Maria, insotita de sotul ei ,Alexandru, zarind-o cu ochii pe sofia, se indreptara cu pasi marunti dasr grabiti spre ea.
Ilinca(Ily)- Scriitor Forum
-
Mesaje : 325
Reputatie : 14
Localizare : In fata monitorului
Hobbie : Cititul ficurilor interesante si compunerea lor!
Stare de spirit : Se poate si mai bine. -
Re: Viata nu e un drum verde!
Scris de »ღ»Mary»ღ» Vin Sept 28, 2012 10:56 am
wow super imi place primul capitol si ma bucur ca nu ai pus dialog e chiar frm si ideea mi se pare originala deabia astept next:X:XTe pup si spor la scris scumpo:X:X:*:*:
»ღ»Mary»ღ»- Moderator
-
Mesaje : 101
Reputatie : 18
Data nasterii : 21/11/1997
Varsta : 26
Localizare : In my fuckin` world:D
Stare de spirit : Fuck of bitches ;)
Re: Viata nu e un drum verde!
Scris de Apollo Sam Dec 22, 2012 10:55 am
Frumos Ily, insa ai cateva probleme. Nu lesi spatiu dintre punct si urmatoarea proprozitie. Rau...sau dupa virgule, nu peste tot dar oricum.
Saraca Sofia, fara parinti....insa va avea si o viata mai frumoasa, nu?
Alexandru.o..off si tu te-ai oprit la numele asta? Cel mai urat din lume fara suparare:)). NEXT!
Saraca Sofia, fara parinti....insa va avea si o viata mai frumoasa, nu?
Alexandru.o..off si tu te-ai oprit la numele asta? Cel mai urat din lume fara suparare:)). NEXT!
Apollo- Admin
- Mesaje : 254
Reputatie : 14
Data nasterii : 31/10/1997
Varsta : 26
Localizare : Tokyo
Hobbie : Grim Reapper
Stare de spirit : Lasa vinu, dai la scoala! :(
Comentarii :
Re: Viata nu e un drum verde!
Scris de Ilinca(Ily) Mar Ian 08, 2013 6:59 am
Iata si Capitolul 2!
Sofia ,auzind pasi ,a intors capul pentru ai vedea pe cei care faceau sunetul,dar intr-un moment dat i-a zarit si ea la rindul ei.
In mintea fetei se dadea o mare batalie intre gindurile ei. Intrebarile care o framintau erau : Oare ce vor de la mine si cine sunt ei???
Dar eu fiind autorul as putea sa-I fac ordine in ginduri dar o las pe Maria sa o faca il locul meu!
-Buna, copilo, eu sunt Maria , noi, spun asta deoarece am venit impreuna cu sotul meu,am dori sa adoptam o fetita si cred ca tu esti aleasa noastra.Ce-ai zice daca ne-am cunoaste mai bine intru-un loc mai retras?
Sofi accepta ,dind afirmativ din cap si se indreptara toti trei spre o masa mai departata.
Au stat de vorba, cunoscindu-se mai bine, dar despre parintii ei nu a indraznit nici unul din cei trei sa scoata macar un cuvint. Dupa un moment de imprietenire ,ei doi au plecat ca sa semneze actele de adoptie, lasind-o pe Sofia sa-si faca bagajul sis a-si ia la revedere de la prietene. Era foarte fericita, cu toate ca era doar 10 aprilie nimic mai mult,pentru ea era o zi de neuitat. Se despartira de prietenele ei pe care le cunocuse cu 2 luni in urma si esi din orfelinat.
Afara o astepta familia Croitoru. Noua ei familie. Intrara intr-o masina luxoasa si scumpa de culoarea smaraldului; cei doi urcara inainte iar Sofi in urma. Tot drumu; a domnit liniste, dar distanta dindre noua ei casa si orfelinat nu era chiar atit de mare , asa ca calatoria nu dura mai mult de 30 minute. Cind esira din masina se aflara intr-un park care inconjura casa. Ascest park avea multe alei, copaci diferiti, arbusti, diversi flori si in special lalele, atit de multe ca
nu le puteai cuprinde cu ochii pe toate. Totul era frumos in jur, pina si aerul ea placut si curat. Dar atentia fetei era indreptata spre un un leagan mare facut din lemn cu un acoperis maro. In curte se mai afla o piscina. Dar bineinteles ca toate curtile au ceva in comun, aceea fiind casa in care locuesti. Vila era mare , cu doua etaje, cu scari pe dinauntru si afara. Toate aceste lucruri descries mai sus ii lasara ochii mari si gura cascata Sofiei, ceea ce o amuza putin pe Maria. Dupa cum a inteles ea, Maria era stomatolog la un centru privat iar dl. Alexandru – bancher, deci nu e de mirare ca sunt asa bogati. Barbatul a propus sotiei sale saii arate casa micutii lor(ce frumos suna, dar nu numai pentru mine ci si pentru Sofi). Cind a intrat in casa a exclamat un ohhhh de uimire. Era decorate frumos, cu mobiliere scumpe,iar podeaua era acoperita cu cuvoare moi si matasoase. Au urcat scarile impeuna pentr ca camera Sofiei urma sa fie la etaj.
Cind au intrat in noua ei camera am vazut un pat baldachin, de culoare alba, doua dulapuri mari cum multe compartimnete, o masuta de cafea din cristal, doua scaune negre, o noptiera, un I-pad,iar in spatele patului,geamuri si o usa de sticla care duc spre balcon, unde erau doua scaune pliante si o masuta mica si alba.
Peretiii camerei erau de un mov deschis iar podeaua din lemn de cires acoperita de un covor brun deschis cu imprimeu floral, rosu si alb pe el, dar foarte pufos. In incapere se mai afla o masa de studio , o oglinda cu rama din lemn si elemente in relief de rasina si foita din platina, o biblioteca, si o lampa cu abajur negru . Dar in acea camera Sofi mai zari o usa,iar ea curioasa de fire,o deschise: aceasta camera era baia, dar pina si ea o impresionara pe fata. Totul i se paru uimitor dar visarea i-a fost stricata:
-Hainele de aici sunt sigura ca-ti vor veni, asa ca schimbate in ceva si cobori la masa!
Dupa vorbele ei fata ii dadu o imbratisare calda si ii spuse un sincer multumesc. Femeia esi si o lasa in urma pe Sofia pentru a se schimba.
Imediat dupa ce fata se imbraca intr-o pereche de blugi si deasupra o bluza larga cu un colan in jurul taliei, iar in picioareisi lua o incaltaminte confortabila, mult iubitiii ei balerini de culoare turcoaz ,esi din camera.
Pov by Sofi:
Es din camera si ma ciocnesc de un baiat brunet, mai sincer capul meu lovindu-se de pieptul sau bine facut,fiindca era mult mai inalt decit mine.
Sofia ,auzind pasi ,a intors capul pentru ai vedea pe cei care faceau sunetul,dar intr-un moment dat i-a zarit si ea la rindul ei.
In mintea fetei se dadea o mare batalie intre gindurile ei. Intrebarile care o framintau erau : Oare ce vor de la mine si cine sunt ei???
Dar eu fiind autorul as putea sa-I fac ordine in ginduri dar o las pe Maria sa o faca il locul meu!
-Buna, copilo, eu sunt Maria , noi, spun asta deoarece am venit impreuna cu sotul meu,am dori sa adoptam o fetita si cred ca tu esti aleasa noastra.Ce-ai zice daca ne-am cunoaste mai bine intru-un loc mai retras?
Sofi accepta ,dind afirmativ din cap si se indreptara toti trei spre o masa mai departata.
Au stat de vorba, cunoscindu-se mai bine, dar despre parintii ei nu a indraznit nici unul din cei trei sa scoata macar un cuvint. Dupa un moment de imprietenire ,ei doi au plecat ca sa semneze actele de adoptie, lasind-o pe Sofia sa-si faca bagajul sis a-si ia la revedere de la prietene. Era foarte fericita, cu toate ca era doar 10 aprilie nimic mai mult,pentru ea era o zi de neuitat. Se despartira de prietenele ei pe care le cunocuse cu 2 luni in urma si esi din orfelinat.
Afara o astepta familia Croitoru. Noua ei familie. Intrara intr-o masina luxoasa si scumpa de culoarea smaraldului; cei doi urcara inainte iar Sofi in urma. Tot drumu; a domnit liniste, dar distanta dindre noua ei casa si orfelinat nu era chiar atit de mare , asa ca calatoria nu dura mai mult de 30 minute. Cind esira din masina se aflara intr-un park care inconjura casa. Ascest park avea multe alei, copaci diferiti, arbusti, diversi flori si in special lalele, atit de multe ca
nu le puteai cuprinde cu ochii pe toate. Totul era frumos in jur, pina si aerul ea placut si curat. Dar atentia fetei era indreptata spre un un leagan mare facut din lemn cu un acoperis maro. In curte se mai afla o piscina. Dar bineinteles ca toate curtile au ceva in comun, aceea fiind casa in care locuesti. Vila era mare , cu doua etaje, cu scari pe dinauntru si afara. Toate aceste lucruri descries mai sus ii lasara ochii mari si gura cascata Sofiei, ceea ce o amuza putin pe Maria. Dupa cum a inteles ea, Maria era stomatolog la un centru privat iar dl. Alexandru – bancher, deci nu e de mirare ca sunt asa bogati. Barbatul a propus sotiei sale saii arate casa micutii lor(ce frumos suna, dar nu numai pentru mine ci si pentru Sofi). Cind a intrat in casa a exclamat un ohhhh de uimire. Era decorate frumos, cu mobiliere scumpe,iar podeaua era acoperita cu cuvoare moi si matasoase. Au urcat scarile impeuna pentr ca camera Sofiei urma sa fie la etaj.
Cind au intrat in noua ei camera am vazut un pat baldachin, de culoare alba, doua dulapuri mari cum multe compartimnete, o masuta de cafea din cristal, doua scaune negre, o noptiera, un I-pad,iar in spatele patului,geamuri si o usa de sticla care duc spre balcon, unde erau doua scaune pliante si o masuta mica si alba.
Peretiii camerei erau de un mov deschis iar podeaua din lemn de cires acoperita de un covor brun deschis cu imprimeu floral, rosu si alb pe el, dar foarte pufos. In incapere se mai afla o masa de studio , o oglinda cu rama din lemn si elemente in relief de rasina si foita din platina, o biblioteca, si o lampa cu abajur negru . Dar in acea camera Sofi mai zari o usa,iar ea curioasa de fire,o deschise: aceasta camera era baia, dar pina si ea o impresionara pe fata. Totul i se paru uimitor dar visarea i-a fost stricata:
-Hainele de aici sunt sigura ca-ti vor veni, asa ca schimbate in ceva si cobori la masa!
Dupa vorbele ei fata ii dadu o imbratisare calda si ii spuse un sincer multumesc. Femeia esi si o lasa in urma pe Sofia pentru a se schimba.
Imediat dupa ce fata se imbraca intr-o pereche de blugi si deasupra o bluza larga cu un colan in jurul taliei, iar in picioareisi lua o incaltaminte confortabila, mult iubitiii ei balerini de culoare turcoaz ,esi din camera.
Pov by Sofi:
Es din camera si ma ciocnesc de un baiat brunet, mai sincer capul meu lovindu-se de pieptul sau bine facut,fiindca era mult mai inalt decit mine.
Ilinca(Ily)- Scriitor Forum
- Mesaje : 325
Reputatie : 14
Localizare : In fata monitorului
Hobbie : Cititul ficurilor interesante si compunerea lor!
Stare de spirit : Se poate si mai bine. -
Re: Viata nu e un drum verde!
Scris de Apollo Dum Mai 05, 2013 9:53 am
Je me pardon?
Atat de scurt?
te-ai oprit acun?
Ily te bat rau rau!
Dar si eu voi fi rea, ai cam multe greseli desi le poti modifica cu un edit si bine ai face! Vreau next de nu, te bat
Bye BYe :>:D<: !
Atat de scurt?
te-ai oprit acun?
Ily te bat rau rau!
Dar si eu voi fi rea, ai cam multe greseli desi le poti modifica cu un edit si bine ai face! Vreau next de nu, te bat
Bye BYe :>:D<: !
Apollo- Admin
- Mesaje : 254
Reputatie : 14
Data nasterii : 31/10/1997
Varsta : 26
Localizare : Tokyo
Hobbie : Grim Reapper
Stare de spirit : Lasa vinu, dai la scoala! :(
Comentarii :
Re: Viata nu e un drum verde!
Scris de Ilinca(Ily) Dum Mai 12, 2013 11:32 am
Capitolul 3:
Pov by Sofi:
Es din camera si ma ciocnesc de un baiat brunet, mai sincer capul meu lovindu-se de pieptul sau bine facut, fiindca era mult mai inalt decit mine.
Avea parul cafeniu-inchis (aproape negru), ochii perfect asemanatori cu intunericul noptii iar pielea alba ca spuma laptelui. Era imbracat frumos si elegant, intr-o camasa alba cu mineca scurta, blugi negri si o pereche de tenesi nike. Imi atintesc privirea asupra lui si ii spun un buna bilbiindu-ma (fir-ar, de ce trebuie sa ma bilbii in fata baietilor). Imi raspunde si el la salutul meu si schiteaza un zimbet micut in coltul gurii. (E atit de dulce imi spun), dar sun t trezita la realitate de vocea suava a doamnei Maria care ne astepta in capul scarilor. Cobor eu prima urmata de brunet (dar in mintea mea se dadea o mare batalie intre ginduri: Cine este el?? - Era intrebartea la care primii raspuns fara sa intreb:
- El este Dan fiul meu de acum inainte veti fi frati! Sper sa va intelegeti de minune!
Dar vorbele femeii fura intrerupte de fiul ei:
- Mama, si fratii se mai cearta! Asa ca vom fi buni prieteni.
Pov by me:
Dupa discutia din hol, toti trei se indreptara spre bucatarie unde dl. Alexandru isi citea ziarul zilei. Amindoi copii il salutara si se asezara la masa. Sofia fiind mereu o fire ajutatoare se scula incet pentru a o ajuta pe Maria cu masa, lucru nedorit de doamna. Dar contrarile au inceput dar nu dura mai mult de 2 minute ca Dan le intrerupse zicind morocanos:
- Se pare ca noi azi nu mai mincam!
Fata isi ceru scuze, si asezara masa impreuna. Dupa ce toti terminara de cinat, au strins masa din nou impreuna, dupa care plecara in camera sa.
Aflase déjà de la Maria ca de mine va pleca la scoala si ca va fi in aceasi clasa cu Dan. Fata facu un dus dupa care isi puse pijamalele pe ea si se baga in pat cu gindul la brunetul intilnit astazi. Dar Mos Ene se pare ca a dusa in lumea visurilor, visind ceea ce iubea ea mai mult, natura:
Intr-o dimineata de vara ma aflam la tara, dupa un moment, razele soarelui se strecoara in camera, trezindu-ma. M-am ridicat din pat si am iesit in gradina. Dintr-o data mi s-a parut ca am intrat intr-o alta lume. Totul mi se parea mult mai frumos, florile parca erau iesite din cutie, iar roua cea rece era asternuta peste iarba cea verde si pufoasa. Stoluri de pasari zburau deasupra mea impreuna cu fluturi de diverse culori, care dansau in aer. Rausorul de langa casa, era fantastic, foarte limpede, se auzea clipocitul apei curgand in vale. Cerul era senin de un albastru pur, iar racoarea diminetii se facea simtita. Dintr-o data, ma trezesc stand pe pat si intristata imi spun: "CE PACAT CA A FOST DOAR UN SIMPLU VIS, SI NU REALITATE"...
Ma scol incet din pat inca somnoroasa si intru in baie, fac un dus rapid si es pentru a ma imbraca pentru scoala. Isi lua o rochie rosie cu imprimeu floral, multicolor pina la genunchi iar in pizioare nelipsitii baleniri de aceeasi culoare ca si para focului. Parul mi-l impletesc classic, si imi pun o bentita simpla de culoare ca pana corbului. Acum ca sunt gata es din camera mea si cobor jos, in bucatarie unde ma astepta toata familia.
Spun un buna iar Maria ma intreaba cum am dormit, ii raspun cu un bine si imi iau locul la masa pentru a lua micul dejun care consta din ochiuri prajite, ceai si piine cu magiun. Din cana dl. Alexandru venea un miros imbatator iar el sorbea din cind in cind cite o inghititura. Aceasta era cafeaua lui de dimineata, si trebuie sa recunosc are gusturi când vine vorba de cafea. După ce toţi terminară de mâncat, ma ridic sus in camera mea pentru a-mi lua ghiozdanul. Iar când ies îl vad pe Dan in capul scărilor aşteptându-mă pe mine, cred. Îmi propune sa mergem împreună iar, sincer nu prea aveam chef sa merg cu el dar uitându-mă la ochii rugători ai Mariei si din moment ce eu nu cunoşteam unde se afla scoală spun un bine.Ne pornim sa ieşim dar suntem opriţi de vocea suava si blinda a Mariei care ne urară drum bun si îmi spuse să-mi fac cit mai multi prieteni! I-am dat aprobator din cap si am ieşit din casa însoţită de Dan.
O buna bucata din drum am fost tăcuţi, ceea ce ma deranja, dar nu îndrăzneam sa sparg eu gheata, trebuie sa recunosc sunt timidă cu băieţii si ma înroşesc in preajma acestora! In mintea mea Ma întrebam de ce anume trebuia sa fim fraţi, adică va trebui să-l suport tot timpul, dar stai ce-ar fi daca i-aş face o farsa. Si gândindu-mă la farsa perfecta, o voce calda si cunoscuta ma trezeşte la realitate care îşi drege vocea si zice pe un ton grav sa am grija ce prietene îmi fac deoarece in clasa sunt fete de toată mina. Îmi îndrept privirea spre, acelaşi lucru făcând si brunetul, ceea ce ma făcu sa roşesc. El îşi schimba direcţia privirii si schiţa un mic zâmbet in coltul gurii, parka inocent si îmi spuse ca am ajuns.
Es din camera si ma ciocnesc de un baiat brunet, mai sincer capul meu lovindu-se de pieptul sau bine facut, fiindca era mult mai inalt decit mine.
Avea parul cafeniu-inchis (aproape negru), ochii perfect asemanatori cu intunericul noptii iar pielea alba ca spuma laptelui. Era imbracat frumos si elegant, intr-o camasa alba cu mineca scurta, blugi negri si o pereche de tenesi nike. Imi atintesc privirea asupra lui si ii spun un buna bilbiindu-ma (fir-ar, de ce trebuie sa ma bilbii in fata baietilor). Imi raspunde si el la salutul meu si schiteaza un zimbet micut in coltul gurii. (E atit de dulce imi spun), dar sun t trezita la realitate de vocea suava a doamnei Maria care ne astepta in capul scarilor. Cobor eu prima urmata de brunet (dar in mintea mea se dadea o mare batalie intre ginduri: Cine este el?? - Era intrebartea la care primii raspuns fara sa intreb:
- El este Dan fiul meu de acum inainte veti fi frati! Sper sa va intelegeti de minune!
Dar vorbele femeii fura intrerupte de fiul ei:
- Mama, si fratii se mai cearta! Asa ca vom fi buni prieteni.
Pov by me:
Dupa discutia din hol, toti trei se indreptara spre bucatarie unde dl. Alexandru isi citea ziarul zilei. Amindoi copii il salutara si se asezara la masa. Sofia fiind mereu o fire ajutatoare se scula incet pentru a o ajuta pe Maria cu masa, lucru nedorit de doamna. Dar contrarile au inceput dar nu dura mai mult de 2 minute ca Dan le intrerupse zicind morocanos:
- Se pare ca noi azi nu mai mincam!
Fata isi ceru scuze, si asezara masa impreuna. Dupa ce toti terminara de cinat, au strins masa din nou impreuna, dupa care plecara in camera sa.
Aflase déjà de la Maria ca de mine va pleca la scoala si ca va fi in aceasi clasa cu Dan. Fata facu un dus dupa care isi puse pijamalele pe ea si se baga in pat cu gindul la brunetul intilnit astazi. Dar Mos Ene se pare ca a dusa in lumea visurilor, visind ceea ce iubea ea mai mult, natura:
Intr-o dimineata de vara ma aflam la tara, dupa un moment, razele soarelui se strecoara in camera, trezindu-ma. M-am ridicat din pat si am iesit in gradina. Dintr-o data mi s-a parut ca am intrat intr-o alta lume. Totul mi se parea mult mai frumos, florile parca erau iesite din cutie, iar roua cea rece era asternuta peste iarba cea verde si pufoasa. Stoluri de pasari zburau deasupra mea impreuna cu fluturi de diverse culori, care dansau in aer. Rausorul de langa casa, era fantastic, foarte limpede, se auzea clipocitul apei curgand in vale. Cerul era senin de un albastru pur, iar racoarea diminetii se facea simtita. Dintr-o data, ma trezesc stand pe pat si intristata imi spun: "CE PACAT CA A FOST DOAR UN SIMPLU VIS, SI NU REALITATE"...
Ma scol incet din pat inca somnoroasa si intru in baie, fac un dus rapid si es pentru a ma imbraca pentru scoala. Isi lua o rochie rosie cu imprimeu floral, multicolor pina la genunchi iar in pizioare nelipsitii baleniri de aceeasi culoare ca si para focului. Parul mi-l impletesc classic, si imi pun o bentita simpla de culoare ca pana corbului. Acum ca sunt gata es din camera mea si cobor jos, in bucatarie unde ma astepta toata familia.
Spun un buna iar Maria ma intreaba cum am dormit, ii raspun cu un bine si imi iau locul la masa pentru a lua micul dejun care consta din ochiuri prajite, ceai si piine cu magiun. Din cana dl. Alexandru venea un miros imbatator iar el sorbea din cind in cind cite o inghititura. Aceasta era cafeaua lui de dimineata, si trebuie sa recunosc are gusturi când vine vorba de cafea. După ce toţi terminară de mâncat, ma ridic sus in camera mea pentru a-mi lua ghiozdanul. Iar când ies îl vad pe Dan in capul scărilor aşteptându-mă pe mine, cred. Îmi propune sa mergem împreună iar, sincer nu prea aveam chef sa merg cu el dar uitându-mă la ochii rugători ai Mariei si din moment ce eu nu cunoşteam unde se afla scoală spun un bine.Ne pornim sa ieşim dar suntem opriţi de vocea suava si blinda a Mariei care ne urară drum bun si îmi spuse să-mi fac cit mai multi prieteni! I-am dat aprobator din cap si am ieşit din casa însoţită de Dan.
O buna bucata din drum am fost tăcuţi, ceea ce ma deranja, dar nu îndrăzneam sa sparg eu gheata, trebuie sa recunosc sunt timidă cu băieţii si ma înroşesc in preajma acestora! In mintea mea Ma întrebam de ce anume trebuia sa fim fraţi, adică va trebui să-l suport tot timpul, dar stai ce-ar fi daca i-aş face o farsa. Si gândindu-mă la farsa perfecta, o voce calda si cunoscuta ma trezeşte la realitate care îşi drege vocea si zice pe un ton grav sa am grija ce prietene îmi fac deoarece in clasa sunt fete de toată mina. Îmi îndrept privirea spre, acelaşi lucru făcând si brunetul, ceea ce ma făcu sa roşesc. El îşi schimba direcţia privirii si schiţa un mic zâmbet in coltul gurii, parka inocent si îmi spuse ca am ajuns.
Ilinca(Ily)- Scriitor Forum
- Mesaje : 325
Reputatie : 14
Localizare : In fata monitorului
Hobbie : Cititul ficurilor interesante si compunerea lor!
Stare de spirit : Se poate si mai bine. -
Intrati pe : http://sasu-saku.forumhit.ro/ pentru redirectionare :: Fan Fic :: Fan Ficuri :: Fan Ficuri in desfasurare :: Ficuri Proprii
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|